Inca mai simt un nod in stomac desi examenul a trecut ..desi l-am luat ..desi …
Nu mi-am imaginat niciodata ca dintr-un gind pus intr-o seara pe FB poate iesi ceva asa important si care sa ma trezeasca pur si simplu ; sa ma arate pe mine mie altfel – la 40 si ceva de ani , cu ruccsacul plin de caiete si carti , cu mintea ocupata de lucruri noi sau poate stiute carora eu nu le dadusem nume …atenta la curs , sa reusesc sa stau concentrata la 6 ore pe zi …recunosc imaginea asta cu mine mi-a placut poate cel mai mult ..cred ca ma plac mai mult cu carti si caiete si teme si exercitii decit sa ma uit la mine la televizor- stiu , trebuie sa ma uit sa ma vad ca sa ma pot corecta –si o fac din datorie dar nu-mi place sa ma uit la mine …
M-am redescoperit …altfel ..si stiti ce e frumos? Cind cineva care te cunoaste de 0 luna –doua , care te stie de la emisiuni de divertisment de ani buni sa-ti spuna intr-un moment de sinceritate-stii . tu nu semeni deloc cu ce am vazut eu la tv !!nici la intelect , nici ca infatisare , nici ca mod de abordare a vietii …esti altfel !imi venea sa-l imbratisez si sa –i spun “dragul meu!Tanta e un personaj ! e un copil rebel crescut de mine , caruia ii pun in gura tot ce nu pot eu sa fac ! asta e bucuria acestei meserii !! si asta !Ea vine si spune lucruri pe care mie imi e imposibil sa le rostesc , e zapacita ,sau obraznica sau aspra , pune la punct sau amendeaza cu zimbet-ea ma scoate adesea din situatii in care eu nu m-as descurca …. … Ca eu Nuami , nu ma stiu bine , niciunul dintre noi nu se stie bine , nu se stie poate pe dea-ntregul , de asta sint buni prietenii si criticii- ca ei te vad asa exact asa cum nu te stii sau nu te vezi!!ori nu vrei sa te vezi …intr-o lupta indirjita cu tine in care vrei sa te intreci , sa nu dormi pe cuptor , cum frumos ne invata dna Cucu !!sau un altul care te descopera serioasa si pasionata de ceea ce faci mai nou desi la prima intilnire se uita la tine si pret de jumatate de ora nu face altceva decit sa-si ceara scuze ca de cite ori te vede ii trezesti veselie si buna dispozitie …si nu se poate opri din ris desi tu nu faci nimic …cind se mai obisnuieste cu prezenta ta sobra si intrebari legate de procese si medieri sa-ti spun ca entuziasmul tau il face pe el si mai entuziast!
Ma redescopar si indraznesc sa accept sa ma vad si prin ochii altora!si imi amintesc ca ii tot spuneam cuiva ca daca s-ar vedea prin ochii mei tare bine i-ar prinde ! ca daca am incerca sa ne privim prin ochii cuiva care ne iubeste pur si simplu …lucrurile ar fi mai simple , ca uneori ar trebui sa ne acordam mai mult credit fara sa ne temem de dezamagire- a noastra sau celor pe care i-am putea dezamagi ….
Incep sa inteleg lucruri altadata de neinteles- pesemne ca trebuie sa vina un timp care sa ti le talmaceasca …e nevoie de cineva sa spuna ce trebuie cind trebuie si cum trebuie si brusc te simti puternic si dispus sa o iei de la capat …si incepi sa cresti ,sa te ridici, sa ierti ..si asta te ajuta sa poti sa mergi pe drumul tau ….altul decit cel pe care credeai ca trebuie sa stai …
Am brusc revelatia “cerintei “ tot mai des intilnita in lumea televiziunii- sa te reinventezi!pe cine ? pe tine ? cum sa faci asta ? sa-ti schimbi tunsoare si hainele ?asta se cheama reinventare ? sa arati altfel ? mi se pare un fake –regele nu mai e asa gol are cravata !s-a reinventat!! Cred ca dincolo de acesta conditie a accesului in media e altceva –lumea vrea , nemarturisit-normalitate ! adevar! Simplitate! N ar imbratisa-o din inima dar cu coada ochiului s-ar uita !!un timp …pina si-ar face din asta obisnuinta …si asta nu se face din exterior – ci invers !de la noi catre noi!!de la discutiile cinstite cu tine pina la accepta cind cineva apropiat iti spune lucruri ..si le asculti… le asculti si pe cele pe care ti le spune cineva care nu te place si care nu ti-e drag pentru ca desi cu o umbra de rautate s-ar putea sa spuna adevarul!!le aduni si te cureti ! si iese omul nou! Da , asta e lupta ta cu tine ….inversunta , incrincenata si dusa zilnic cu rabdarea de a gasi lumina …
Cine sintem noi la urma urmei ? ce cautam ? dupa ce alergam ca disperatii?? Daca ne-am pune intrebarea asta citi din noi stiu sa raspunda ? nu vreau 7 raspunsuri- unul singur ! putem ? nu putem ca vrem multe ….desi nu mereu ce vrem ne foloseste , desi cind primim contatam ca nu ne mai bucuram , desi primim si intelegem ca nu asta era ce ne trebuia …
In ultimul timp ma tot intilnesc cu mine si cu viata ….si pentru prima data de multa vreme imi spun ca poate ar trebui sa ne uitam mai indraznet la viata noastra si cu un pic de curaj , cu ochii adinc infipti in ochii ei sa-i spunem tare si raspicat ‘stii ceva ? chiar merit mai mult ‘!!si sa-mi iau mai mult !!cred ca asa am si raspuns la intrebare –vreau mai mult decit imi da ea – imi iau ce am nevoie !si sint fericita!pentru ca acum stiu cine si ce ma face fericita!se mai incumeta cineva sa dea raspuns ?
draga mea, ma bucur tare pentru tine…stii…
“dupa ce alergam, ce cautam?”…am alergat mereu sa-mi ating visele…si am cam reusit…toti primim ce ne dorim – “trick”-ul e sa ne putem bucura, sa nu ne schimbam in goana dupa ce ne dorim si sa nu ne prindem in capcana de a ne dori mai mult mereu, inghitind pasii calatoriei, cea care conteaza de fapt…intotdeauna in orice e o balanta – atingi punctul in care visele ti se intalnit cu viata, trebuie sa te opresti o clipa, sa respiri, sa te umpli de bine si de intreg inainte de a merge mai departe, pentru ca nu te poti opri din visat, din dorit, din iubit – asta inseamna ca esti viu !
alerg dupa vise, am curaj sa visez si stiu ca am sa le traiesc pe fiecare pe cat de tare le doresc…dupa toata rugaciunea asta de zi cu zi care ma tine in miscare, mai e doar un cuvant de spus…cel mai frumos…multumesc !
ce frumos stii tu sa raspunzi la intrebari Anca !!!!
Cum stii, Nuami, exista un timp pentru toate… asa cum exista un drum, pe care poti sa-l alegi sau nu. Dar, intr-un anumit moment al vietii, toate merg spre a implini ceva ce, chiar daca n-am fost constienti, doream cu disperare. Poate ca nu noi alegem intotdeauna drumul, ci el ne alege pe noi. Si atunci, la momentul potrivit, intilnim exact oamenii de care avem nevoie. Sint oameni care au tot ce si-ar putea dori, dar nu sint fericiti. Pentru ca nici nu stiu ce inseamna fericirea si ca ea se afla in ei. Si ca o pot afla uneori privindu-se prin ochii unor oameni dragi, asa cum spui tu. Insa pentru asta e nevoie uneori sa calci in picioare orgolii; sa accepti ca trebuie sa schimbi ceva. Insa nu toti oamenii pot face asta… doar cei intelepti accepta sa se priveasca prin ochii altora… Am incercat odata sa fac pe cineva sa priveasca lumea cu altfel de ochi… nu i-a placut adevarul rostit… atunci am ales sa plec, desi n-a fost usor… Puterea de a schimba mereu ceva iti tine spiritul treaz si sufletul tinar. Si sa nu-ti fie frica… Aici e secretul. Lumea e a celor care vor, care cauta necontenit… Si vine o vreme cind primesti ceea ce meriti… de fapt, e o iluzie ca ne luam noi ceea ce meritam… e Cineva care ne rasplateste asteptarea, rabdarea, iubirea cu care le-am facut pe toate si faptul ca avem in noi lumina, pe care o daruim neconditionat. Si atunci, lumina se intoarce inmiit… Pentru tine a venit vremea si eu sint fericita ca esti fericita… si pentru tot ce ti se intimpla frumos… Din tot sufletul meu… Asa cum sint fericita ca pot sa te privesc in ochi si sa te port in suflet!
Cristina….ma cam lasi fara vorbe …fericirea mea e vecina cu linistea , cu impacarea ..cu toate ..stii tu mai bine ..asa cum stiu si ca ma porti in suflet ..e reciproc…stii de altfel!si iti multumesc ca esti la orice ora linga mine !
Nuami, imi place sa ma privesc prin ochii tai. M-am raportat mult timp la priviri vitrege, incat atunci cand perechi sincere de ochi m-au dezvaluit altfel decat fusesem obisnuita sa cred despre mine, lumea mea s-a schimbat. Iar eu, cand ma uit la tine, simt ca esti un om care poate muta muntii. Si atunci prind si eu curaj sa-i imping macar asa, un milimetru…
Felicitari pentru examenul luat, stiu ca vei fi un mediator excelent! Si felicitari si pentru noul proiect de emisiune – sa anunti si aici ce si cum si mai ales cand incepe, sa tabaram pe televizor sau pe net ca sa te vedem! 🙂
o sa anunt -macar atit sa fac ! sa stii ca intilnirea noastra ne-a cam spalat din rani- la un moment dar parca ratacisem in locuri asemanatoare si niste crengi ne-au ca lovit …dar ne-a trecut …acum putem muta muntii…poate asta e timpul!!sa incepem sa facem curat sa punem muntii la locul lor -iubirea linistea , rabdarea , bunatatea , mila , calmul , tacerea , demnitatea ….muntele tau se inalta usor sa stii…
Ce ti se intampla acum e un noroc. Eu mi-am dorit tot mai mult, am si reusit…pana ce am inteles ca imi doream, luptam si reuseam…in ceva ce nu era cea mai buna alegere pentru mine. Cred ca primul pas catre fericirea si implinirea noastra este sa vrem tot mai mult din ceea ce stim precis ca ne face foarte fericiti. Fericirea aia adanca si adevarata, nu hrana pentru orgolii sau pentru portofelul plin. E minunat, ideal, daca se pot cumula toate, dar…nu se poate intotdeauna. E bine sa ne ascultam inima, sa invatam sa ne descoperim pe noi si chemarea din interiorul nostru si sa vrem cat mai mult pe linia aceea. Abia atunci, cred eu, din experienta personala, ca vine si fericirea.
nu stiu daca e noroc- e o impletire de intimplari care nu au fost tocmai intimplari ..in rest ..cm ai dreptate…te imbratisez cu drag si trimit si la tine ceva -noroc si intimplari frumoase …
Draga Nuami
aseara am iesit cu barca pe Dunare. Era vant si valurile ne ingreunau putin plimbarea. Pe masura ce mergeam vantul batea mai tare si deja mi se facuse putin frica pentru ca o aveam in brate pe fiica mea de 3 ani si o strangeam din ce in ce mai tare, chipurile s-o “protejez” pe ea, sa nu-i fie frica. Mi-am dat seama ca ea era super incantata de topaitul barcii pe Dunarea agitata iar eu o strangeam doar ca sa nu-mi mai fie MIE frica. Dupa o jumatate de ora, absolut din senin, am ajuns intr-o zona linistita, fara vant, apa devenise o oglinda pe care aproape imi era mila ca o “spargem” cu botul barcii iar in fata s-a ivit o insulita, foarte mica, de doar 1-2 km patrati, care parca nu facea parte din acel pisaj. Era acoperita cu nisip aproape alb, fin cum nu exista pe malul marii noastre (si suntem pe Dunarea, unde ar trebui sa fie mal), cu o padure de plop de un verde curat, fara puf si cu un bustean imens rapus probabil de vreo furtuna sau de timp, uscat, cazut pe dealul de nisip. Totul te facea sa crezi ca ai ajuns pe insula lui Robinson Crusoe si sa-ti dai seama ca nu e nevoie de averi ca sa te simti fericit, ca multumirea e aproape de casa, e in ochii entuziasmati ai copilului tau care iti cere sa-l iei pe umeri ca sa vada totul “de sus”. Fericirea e atat de simpla si nu vrem noi oare, cu totii, sa fim fericiti?
Eu asta vreau si cred ca am si gasit ce caut.
Pupici pentru toti!
ma bucur din toata inima pentru fiecare astfel de mesaj …!!iti doresc sa fii mereu asa -sa-ti dea dzeu fericirea asta mereu!
Nuami, felcitari pentru reusita ta! Eu cred ca ne reinventam in fiecare zi dar constientizam asta decat mai rar. Nu avem mereu ochi pentru noi, de obicei cautam in alte parti…
Vroiam sa iti spun ca te-a visat, nu stiu de ce, stiu doar ca eram intr-un mijloc de transport in comun si te-am vazut. Cu parul putin mai inchsi la culoare. Nu stiam daca sa zic “buna, Nuami, sunt Andres” sau doar sa te privesc cu zambet. Daca aveai sa te uiti la mine si sa zici.. “Andres???” Si starea de dubiu s-a prelungit pana m-am trezit. Mi-am adus aminte mai tarziu si ma intrebam daca nu cumva a fost in realitate. Am vise mai ciudate, ce sa zic.. 😀
Deci daca te trag vreodata de maneca intr-un transport sa ma ciupesti sa stiu ca nu visez 😛
Andres
*te-am, eu sau *te-a visat, ea, Andres 😛
daca tot incercam sa nu fim la fel -macar atit!- e bine !! da , daca ma vezi undeva …chiar te rog …tin minte nume si chipuri si ipostaze-am nevoie doar de un imbold!!!multumesc ca ai trecut pe aici!!
Asa cum nimic nu e intamplator in viata,nici cursul de mediatori nu a aparut intamplator in viata ta.Te-a reasezat in ganduri si fapte.Te-ai redescoperit,te-ai reinventat.
Dumnezeu ti-a dat o cheita cu care sa deschizi un sipet plin de alte comori.
Sa te bucuri de tot ce ti se intampla,nu stim inca de ce e asa si nu altfel,dar cu siguranta te asteapta ceva la capatul drumului.
Te imbratisez cu drag!
si eu cred ca e cu rost ..altfel …trimit imbratisarea inapoi cu drag !!!